DUMINICA A ȘAPTESPREZECEA DUPĂ RUSALII - A CANANEENCEI

Duminică, 14 februarie 2021, se va citi la Sfânta Liturghie următorul cuvânt evanghelic:

 

Şi ieşind de acolo, a plecat Iisus în părţile Tirului şi ale Sidonului.

Şi iată o femeie cananeiancă, din acele ţinuturi, ieşind striga, zicând: Miluieşte-mă, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este rău chinuită de demon.

El însă nu i-a răspuns nici un cuvânt; şi apropiindu-se, ucenicii Lui Îl rugau, zicând: Slobozeşte-o, că strigă în urma noastră.

Iar El, răspunzând, a zis: Nu sunt trimis decât către oile cele pierdute ale casei lui Israel. Iar ea, venind, s-a închinat Lui, zicând: Doamne, ajută-mă.

El însă, răspunzând, i-a zis: Nu este bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci câinilor. 

Dar ea a zis: Da, Doamne, dar şi câinii mănâncă din fărâmiturile care cad de la masa stăpânilor lor.

Atunci, răspunzând, Iisus i-a zis: O, femeie, mare este credinţa ta; fie ţie după cum voieşti. Şi s-a tămăduit fiica ei în ceasul acela.

 (Matei XV, 21-28. Duminica a XVII-a după Rusalii)

 

 

Poate una dintre cele mai frumoase pericope evanghelice, pilda femeii cananeence este un model de milă, de credinţă şi, în acelaşi timp, de rugăciune şi de stăruinţă înţeleaptă în rugăciune. Mijlocirea femeii pentru copila sa  este mijlocirea Bisericii pentru credincioşii săi şi a credinciosului pentru aproapele său.

Insistenţa femeii, îngăduită de Hristos pentru că ştia ce va spune (zice Sf. Ioan Gură de Aur), arată înţelepciune sfântă pentru că era încredinţată de îndreptăţirea cererii sale. Nu doar inima de mamă, ci şi credinţa fermă a determinat-o să se „atârne” de fiecare cuvânt al Mântuitorului, aceeaşi credinţă care, admirată de Însuşi Domnul, a mântuit-o pe ea şi pe fiica ei.  

Şi mai e un aspect: binefacerile lui Dumnezeu sunt numite „pâini”, pentru ca hrănesc sufletele oamenilor.

În viaţa fiecăruia dintre noi se întâmplă uneori să avem nevoie de ajutor. Credinţa tare nu este legată de loc şi de timp. Ea vindecă, iartă, izbăveşte de primejdii, înviază din morţi, indiferent de loc, de vârstă şi de distanţă. Credinţa se întăreşte mai ales prin rugăciune, prin post şi milostenie, prin spovedanie regulată şi prin Sfânta Împărtăşanie.

Cum se regăseşte astăzi modelul cananeencei în rugăciunea noastră? Omul contemporan se roagă de cele mai multe ori cu îndoială, fără cutezanţă, ca o ultimă alternativă la care recurge, după ce le-a epuizat pe toate celelalte. Nu e de mirare că este nemulţumit dacă nu i se răspunde, căci nu insistă, nu aduce argumente, nu „negociază” cu Dumnezeu. Nu este dispus să se smerească, să „strige în urma lui Dumnezeu”.

Sfântul Grigorie Cuvântătorul de Dumnezeu spune că trei lucruri cere Dumnezeu de la om: credinţă de la suflet, adevărul de la limbă şi înfrânarea de la trup – ca să poţi să ajungi să-L cunoşti pe Dumnezeu, să comunici cu El, să te împărtăşeşti de El, din puterea Lui, din darurile Lui.