Duminica a doua dupa Sfintele Pasti

24-04-2014 | Categorie: Cuvant Evanghelic

CUVANTUL EVANGHELIC

Duminica, 27 aprilie 2014, se va citi la Sfanta Liturghie urmatorul cuvant evanghelic:

Si fiind seara, in ziua aceea, intaia a saptamanii (duminica), si usile fiind incuiate, unde erau adunati ucenicii de frica iudeilor, a venit Iisus si a stat in mijloc si le-a zis: Pace voua!
 Si zicand acestea, le-a aratat mainile si coasta Sa. Deci s-au bucurat ucenicii, vazand pe Domnul.
 Si Iisus le-a zis iarasi: Pace voua! Precum M-a trimis pe Mine Tatal, va trimit si Eu pe voi.
 Si zicand acestea, a suflat asupra lor si le-a zis: Luati Duh Sfant;
 Carora veti ierta pacatele, le vor fi iertate si carora le veti tine, vor fi tinute.
 Iar Toma, unul din cei doisprezece, cel numit Geamanul, nu era cu ei cand a venit Iisus.
 Deci au zis lui ceilalti ucenici: Am vazut pe Domnul! Dar el le-a zis: Daca nu voi vedea, in mainile Lui, semnul cuielor, si daca nu voi pune degetul meu in semnul cuielor, si daca nu voi pune mana mea in coasta Lui, nu voi crede.
 Si dupa opt zile, ucenicii Lui erau iarasi inauntru, si Toma, impreuna cu ei. Si a venit Iisus, usile fiind incuiate, si a stat in mijloc si a zis: Pace voua!
 Apoi a zis lui Toma: Adu degetul tau incoace si vezi mainile Mele si adu mana ta si o pune in coasta Mea si nu fi necredincios ci credincios.
 A raspuns Toma si I-a zis: Domnul meu si Dumnezeul meu!
 Iisus I-a zis: Pentru ca M-ai vazut ai crezut. Fericiti cei ce n-au vazut si au crezut!
 Deci si alte multe minuni a facut Iisus inaintea ucenicilor Sai, care nu sunt scrise in cartea aceasta.
Iar acestea s-au scris ca sa credeti ca Iisus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, si crezand sa aveti viata in numele Lui.
 (Ioan XX, 19 - 31; Duminica a II-a dupa Pasti, a lui Toma Apostolul)


In prima zi a Sfintelor Pasti, seara, ne spune Sfantul Apostol si Evanghelist Ioan, S-a aratat Iisus Hristos inviat ucenicilor Sai, ascunsi de frica iudeilor, intr-o camera incuiata din Ierusalim si le-a spus: Pace voua! Dupa ce i-a linistit, ca erau tulburati si cuprinsi de frica, si i-a incredintat de Invierea Sa din morti, aratandu-le mainile si coasta strapunse de cuie si sulita pe cruce, le-a spus: „Precum M-a trimis pe Mine Tatal, asa va trimit si Eu pe voi“ (Ioan 20, 21). Prin aceste cuvinte Domnul a trimis pe Apostoli la propovaduire, avand misiunea sa vesteasca Evanghelia mantuirii la toate neamurile pamantului.

Toma Apostolul insa nu era cu ei, asa ca Hristos revine, peste opt zile, sa-l incredinteze si pe el de Invierea Sa. Acest fapt ne invata ca Hristos are pentru fiecare un plan de aducere la adevarata cunostinta si ca nu precupeteste nici un efort pentru a cauta pe orice om. Dar, mai mult, Hristos a dorit ca toti apostolii Sai sa Il vada inviat, pentru ca propovaduirea sa nu fie din auzite, ci din cunostinta cea adevarata, din incredintarea reala.

Pe nedrept supranumit Necredinciosul, Toma este modelul celui care doreste sa se impartaseasca deplin de realitatea Invierii lui Hristos, dar si prototipul celui care se impartaseste de rationalitatea credintei. Toma nu contesta adevarul Invierii, nici nu se indoieste in sufletul sau, ci doreste sa fie, asemenea celorlalti ucenici, martor al lui Hristos Care a trecut prin moarte. El il provoaca pe Dumnezeu, stiind ca in atotputerea Sa Acesta il va cerceta.

Relatarea intalnirii sfantului apostol Toma cu Iisus cel inviat prilejuieste o reflectie despre relatia dintre investigatiile stiintifice si istorice ale adevarurilor religioase si credinta simpla. Astfel de investigatii sunt de prima im¬portanta in lumea noastra contemporana. Sunt ele irelevante pentru credinta, sau poate pacatoase? Exemplul lui Toma ne arata ca nu. Scepticismul lui Toma se baza pe chestiuni de maxima importanta pentru el — nu tangentiale, astfel incat sa fie indepartate fara prea multa preo¬cupare ca de nerezolvat. Toma trebuia sa stie adevarul. Atunci Domnul i-a dat lui Toma intreaga dovada empirica pe care o ceruse, ce-i drept cu o noua fericire: „Fericiti cei care n-au vazut si au crezut“ (In 20,29). Iar marturisirea lui Toma care a urmat a fost mai profunda si mai consec¬venta decat cea a apostolului Petru.

De asemenea, Toma este si icoana spovedaniei, mai ales in anul mantuirii 2014 – dedicat omagierii Tainei Spovedaniei si Tainei Impartasirii: Toma este cel care se apropie de Hristos indoielnic, dar cu fermitate; nesigur, dar cu dorinta de a afla sincer. Odata incredintat de Hristos –Dumnezeu, Toma se ridica precum un apostol marturisitor si jertfelnic, pentru ca s-a si impartasit din marturia lui Hristos.

Toma e un exemplu pentru noi astazi: scepticismul nu e un pacat daca aflarea Adevarului e preocuparea noastra ultima si mantuitoare. Daca e asa, atunci dovezile ne vor fi date de Dumnezeu Insusi. Acestea pot sa nu fie acceptate de altii care nu au aceasta preocupare — sunt multi cei care n-ar crede „nici daca s-ar ridica cineva din morti“. Intr-adevar, Cineva s-a ridicat din morti si profetia lui Hristos ramane: ei tot nu cred. Dar daca vom cauta vom gasi. Sau, mai degraba, Dumnezeu ne va gasi, asa cum a facut-o cu Toma. Atunci va depinde de noi sa spunem, ca Toma, “Domnul meu si Dumnezeul meu!“.